Mănăstirea Dealu, locul unde se află capul lui Mihai Viteazul

Divertisment

Mănăstirea Dealu, situată la nord de Târgoviște pe cel mai mare deal din apropierea orașului, este unul din cele mai importante monumente religioase din țară și printre cele mai vechi din județ.

Pronaosul bisericii este unul dintre cele mai mari spații funerare din țară, aici odihnind pentru vecie voievozi, domnițe și fețe bisericești.

”Prin mormintele aflate în pronaos, mănăstirea se impune ca cea mai mare gropniță domnească, căci au fost înmormântați aici următorii voievozi: Vladislav al II-lea (1447-1456), Radu cel Mare (1495-1508), Vlad cel Tânăr (1510-1512), Radu-Bădica (1517-1520),Vlad Înecatul (1530-1532), Pătrașcu cel Bun (1554-1557). În anul 1601, aici a fost adus capul lui Mihai Voievod Viteazul”, spune purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Târgoviște, Marian Puiescu.

La începutul anului 2013 a existat o controversă legată de declarația primarului Craiovei, Olguța Vasilescu, care a spus, în alocuțiunea rostită pe 24 ianuarie, la manifestarea prilejuită de sărbătorirea Unirii Principatelor Române, că nu trebuie uitat că ideea Unirii a plecat din Craiova, de la banul Mihai Viteazul, și că a făcut demersuri pentru aducerea rămășițelor lui pământești la Craiova.

Președintele Consiliului Județean (CJ) Dâmbovița, Adrian Țuțuianu, a declarat, la acea vreme, că nu este de acord să fie mutat capul lui Mihai Viteazul de la Mănăstirea Dealu, de la Târgoviște.

”Și de data aceasta capul lui Mihai Viteazul va rămâne la Târgoviște. Și nu pentru că doresc eu, ca și lider al Consiliului Județean, ci pentru că această chestiune a fost rezolvată de istorie. Și am făcut o scurtă documentare și vreau să vă spun că aici capul lui Mihai Viteazul a fost adus de paharnicul Turturea din Glina. E de presupus că a existat o dorință a domnitorului, exprimată, probabil, într-un fel, înainte de a se întâmpla asasinatul de pe Câmpia Turzii. În al doilea rând, pentru cine nu știe, Mănăstirea Dealu este necropolă de familie a domnitorului, aici se află sarcofagul lui Radu cel Mare, bunicul lui Mihai Viteazul, tot aici se află și mormântul lui Pătrașcu cel Bun, tatăl lui Mihai Viteazul. Tot ca argument istoric în 1918, capul lui Mihai Viteazul, la inițiativa regelui Ferdinand și a lui Nicolae Iorga, marele istoric, a fost dus la Chișinău, readus cu onoruri, fără precedent în vremea respectivă, la Mănăstirea Dealu și eu cred că Nicolae Iorga știa mai bine decât noi de ce a făcut acest lucru”, a precizat, la acel moment, președintele CJ Dâmbovița, Adrian Țuțuianu.

În final, capul lui Mihai Viteazu nu a fost mutat de la Mănăstirea Dealu.

Mănăstirea este reprezentativă și prin arhitectura sa. Ansamblul arhitectonic este compus din biserica mănăstirii, turnul clopotniță, paraclisul și corpul chiliilor.

”Necropolă domnească și important loc de pelerinaj, Mânăstirea Dealu este cea mai cunoscută ctitorie a Voievodului Radu cel Mare (1495-1508). Ansamblul arhitectonic este compus din biserica mănăstirii, turnul clopotniță, paraclisul și corpul chiliilor. Piatra de temelie a fost pusă în ziua de 26 august 1499, iar lăcașul a fost sfințit la 4 decembrie 1501, constituindu-se într-o capodoperă a arhitecturii religioase muntene, inovațiile constând în amplificarea pronaosului, în multiplicarea și accentuarea elementelor verticale, alături de turla centrală, apărând două turle mai mici peste pronaos, formând o grupare piramidală, și în folosirea paramentului de piatră fățuită, cu dublu rând de arcade oarbe. Mănăstirea este construită în formă de treflă, constând într-un altar heptagonal în exterior, semicircular în interior, dintr-un naos și dintr-un pronaos dreptunghiular împărțit, printr-un arc dublu transversal, în două părți inegale. Arhitectura ei este sârbească ca plan și ca dispozițiuni generale, iar ornamentația fațadelor este în stil armenesc și se aseamănă cu cel de la biserica episcopală din Argeș, ca și cu cea de la biserica Trei Ierarhi din Iași”, a declarat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Târgoviște, Marian Puiescu.

Mănăstirea Dealu a cunoscut de-a lungul timpului mai multe renovări. 

Constantin Brâncoveanu (1688-1714) inițiază din nou reparația ei, zugrăvind-o a doua oară și acoperind-o cu aramă, fiind cea mai importantă restaurare din câte i se făcuseră până la acea dată. În anul 1845 domnitorul Gh. Bibescu inițiază lucrări de construcție realizate de către Ioan Schlater, pentru ca în urma cutremurului din 1940 să ajungă din nou în paragină, Patriarhul Justinian luând hotărârea în 1953 de a o reface din temelie. În perioada 2000-2013, sub îndrumarea arhiepiscopului Târgoviștei Nifon, s-au întreprins importante lucrări de consolidare și restaurare a întregului ansamblu arhitectonic.

Mănăstirea Dealu este renumită și prin istoricul culturii scrise.

”Mănăstirea a fost un puternic centru de răspândire a culturii scrise, prin activitatea călugărilor caligrafi, dar mai ales prin faptul că aici s-a instalat prima tipografie din spațiul românesc și sud-est european, de sub teascurile căreia au ieșit: Liturghierul(1508), Octoihul (1510) și Tetraevangheliarul (1512), prin strădania Ieromonahului Macarie. În anii 2008, 2010 și 2012, la inițiativa Mitropolitului Nifon, Arhiepiscopia Târgoviștei, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, a retipărit, în ediție jubiliară, cele trei capodopere macariene”, spune purtătorul de cuvânt al Arhipeiscopiei Târgoviște.

Mănăstirea Dealu este o mănăstire de maici, stareță este maica Emanuela Preda. Accesul la mănăstire se face din DN 72 Târgoviște — Ploiești pe Aleea Mânăstirii Dealu.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.