Municipiul Târgoviște, reședință a județului Dâmbovița, se află în partea central-sudică a României, în Câmpia Târgoviștei și în apropiere de Subcarpații Ialomiței, pe râul Ialomița, la o altitudine de 280-292 metri.
Săpăturile arheologice efectuate în perimetrul orașului și în împrejurimile acestuia au scos la iveală vestigii materiale care datează din neoliticul târziu (inclusiv fragmente de ceramică aparținând Culturii Gumelnița), și din epoca bronzului.
Localitatea apare menționată documentar pentru prima dată în anul 1396 într-o notă de călătorie a bavarezului Johan Schiltberger, martor ocular al bătăliei de la Nicopole din 25 septembrie 1396, din care reiese însemnătatea și rolul Târgoviștei de capitală a Țării Românești. La sfârșitul secolului al XIV-lea, domnul Țării Românești Mircea cel Bătrân a construit aici Curtea Domnească, al cărei ansamblu a fost definitivat la începutul secolului al XV-lea.
Într-un act emis în 1418 de Mihail I, fiul lui Mircea cel Bătrân, este atestată existența orașului Târgoviște. Acesta a îndeplinit funcția de capitală a Țării Românești până în anul 1659, după care domnul Gheorghe Ghica a mutat definitiv capitala la București. Situat pe drumul comercial continental care asigura legăturile dintre Europa centrală și țările Orientului Apropiat, Târgoviștea a fost în acea perioadă cel mai important centru economic, administrativ, cultural și comercial al țării. Orașul a constituit una dintre cele mai importante piețe de desfacere a produselor negustorilor brașoveni, sibieni, genovezi, venețieni, lioveni etc.
În anul 1462 sultanul Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolelui, întreprinde o mare campanie împotriva Țării Românești. După câteva bătălii, în noaptea de 16/17 iunie 1462, lângă Târgoviște, are loc celebrul atac nocturn (reprezentat într-un tablou de Theodor Aman) întreprins de domnul Țării Românești Vlad Tepeș cu ostașii săi în tabăra otomană, atac ce viza chiar cortul sultanului. Atacul s-a soldat cu pierderi foarte mari pentru turci. Din păcate, victoria nu a putut fi valorificată, în cele din urmă sultanul ocupând Târgoviștea și instalându-l ca domn pe Radu cel Frumos.
În timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1508) orașul Târgoviște ajunge un însemnat centru cultural al țării, prin înființarea la Mânăstirea Dealu a primei tipografii, sub conducerea călugărului Macarie, care lucrase ca tipograf în Muntenegru. Aici au apărut, în limba slavonă, primele tipărituri din Țara Românească, și anume trei cărți de cult: Liturghierul (1508), Octoihul (1510) și Evangheliarul (1512). În anul 1517 Neagoe Basarab a adus sediul Mitropoliei Țării Românești de la Curtea de Argeș la Târgoviște (menținut aici până în 1671), întărind astfel rolul acesteia din urmă de capitală a țării.
Târgoviște a fost asediată de turci și în anul 1595, după bătălia de la Călugăreni dintre oastea lui Mihai Viteazul și oastea otomană condusă de Sinan Pașa.
În a doua jumătate a secolului al XVI-lea și în prima jumătate a secolului al XVII-lea Târgoviște cunoaște o intensă dezvoltare urbană, comercială și meșteșugărească, căpătând aspectul unui oraș mare. ”Oraș mare și plin de clădiri mândre…” îl descrie în perioada de maximă înflorire Paul de Alep, originar din Siria, care a călătorit în Țările Române. În secolul al XVII-lea aici au fost construite numeroase biserici și case boierești, au fost pavate străzile cu trunchiuri de lemn, au apărut noi ateliere meștesugărești și prăvălii, iar meștesugarii și negustorii s-au organizat în bresle.
Matei Basarab, domn al Țării Românești între 1632-1654, un mare sprijinitor al culturii, a întărit fortificațiile orașului, a reparat vechi biserici și a construit altele noi. În anul 1660 Gheorghe Ghica a distrus Curtea Domnească, din ordinul turcilor, iar în perioada 1668-1671 Mitropolia a fost mutată la București. În 1695, Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești între anii 1688-1714, a refăcut Curtea Domnească din Târgoviște, unde își petrecea o mare parte din an. În perioada fanariotă însă Targoviște și-a pierdut definitiv rolul de reședință domnească. În 1802, orașul a fost puternic afectat de un mare cutremur.
În noaptea de 26 spre 27 mai 1821, la Târgoviște a fost ucis, în urma unui complot, Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821, revoluție care a determinat Imperiul Otoman să pună capăt domniilor fanariote. Tudor Vladimirescu a fost ucis chiar în fața Mitropoliei, în acel loc fiind ridicată o cruce de piatră.
Locuitorii Târgoviștei au participat activ la Revoluția de la 1848, au susținut, de asemenea, mișcarea unionistă, au participat la marile bătălii ale națiunii: Războiul de Independență din 1877-1878, Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial.
În ce privește economia, este de amintit faptul că în secolul al XIX-lea județul Dâmbovița a fost cunoscut mai ales prin exploatările de petrol și cărbune. În 1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de înființare a fonderiei de tunuri de la Târgoviște, a cărei construcție a început în anul 1865, punându-se astfel bazele unei activități industriale. În perioada interbelică, în Târgoviște funcționau două mori, o fabrică de spirt, o fabrică de cărămidă.
Modernizarea societății românești la sfârșitul secolului al XIX-lea a însemnat un mare avans economic, ilustrat prin iluminarea orașului în 1863, inaugurarea cursei de diligențe și apoi de cale ferată București-Târgoviște, înființarea primei întreprinderi industriale — Arsenalul armatei și construirea rafinăriilor de petrol, conform site-ului Primăriei din Târgoviște.
La 17 februarie 1968 orașul Târgoviște a devenit municipiu.
În 1970 au început lucrările de construire a Combinatului de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște, unul dintre principalii producători de oțel din România, iar în 1973 au fost gata primele capacități de producție de aici. COS Târgoviște a fost privatizat în anul 2002, când a fost preluat de firma elvețiană Conares Trading, devenită ulterior parte a grupului rus Mechel. În 2013 Mechel Târgoviște (ca și celelalte combinate Mechel din România) a fost preluat de Invest Nikarom, revenind ulterior la numele de Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște.
Între obiectivele culturale și de interes turistic amintim Complexul național muzeal „Curtea Domnească” (cu ruinele Palatului Domnesc, dominate de Turnul Chindiei), Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie și Arheologie, Casa-atelier „Gheorghe Petrașcu”, Casele memoriale „Grigore Alexandrescu”, „Ion Heliade-Rădulescu” și „I.Al.Brătescu-Voinești”, Biserica Mitropoliei, Biserica „Stelea”, Biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, Biserica ”Sfântul Gheorghe” ș.a. În apropiere de Târgoviște, în satul Viforâta, se află Mânăstirea Dealu, importantă ctitorie și necropolă domnească. O primă biserică a existat pe acest loc încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea, din timpul lui Mircea cel Bătrân, iar pe locul ei domnitorul Radu cel Mare a reclădit o nouă biserică — „Sf. Nicolae din Deal”, azi Mânăstirea Dealu. Aici se află mormintele mai multor domnitori români, precum și capul domnitorului Mihai Viteazul.
În apropiere de Târgoviște au fost prinși, în seara zilei de 22 decembrie 1989, soții Elena și Nicolae Ceaușescu, care fugiseră în aceeași zi, la prânz, cu un elicopter, din sediul CC al PCR. Cei doi au fost duși într-o unitate militară din Târgoviște. Aici a avut loc procesul în urma căruia soții Ceaușescu au fost condamnați la moarte și executați prin împușcare la 25 decembrie 1989 în curtea cazărmii militare. Târgoviște a fost declarat oraș-martir la 15 decembrie 1994 cu ocazia împlinirii a cinci ani de la evenimentele din decembrie 1989.
La recensământul din 2011 populația municipiului Târgoviște număra 79.610 locuitori.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.