Puțini turiști care vizitează județul Dâmbovița știu că aici se află cea mai mare rezervație de zimbri din România.
La Bucșani, la Zimbrăria Neagra, sunt 48 de zimbri care trăiesc în țarc pe o suprafață de 162 de hectare. Zimbrăria este situată la mai puțin de 80 de kilometri de București.
Animalele au fost botezate cu nume care încep cu ”RO”, de la indicativul țării: Roșia, Rotunda, Rococo, Robokap, Romario, Romela, Rocărița sau Roșcatu. Născut în iunie 1986, Rociu este cel mai vârstnic zimbru.
”Este o oază, la 8-10 kilometri de comuna Bucșani, în interiorul pădurii Neagra, de unde și numele zimbrăriei. Este înființată în 1978, este cea mai mare zimbrărie din țară la ora actuală. Avem 48 de exemplare de zimbri într-un țarc, rezervație cu 162 de hectare. Există un centru de vizitare, există o cabană, o zonă amenajată unde pot sta turiștii să bea o apă. Pot să vă spun că de 1 mai au fost sute de excursioniști care au venit la zimbrărie. Perioadele cele mai bune pentru a fi văzuți zimbrii sunt dimineața și după-amiaza. Pe perioada de vară sunt 20-30 de hectare de pășune, iar zimbrii găsesc hrană în pădure și se duc după umbră. Din octombrie până în martie îi aducem la moară, le punem hrana acolo și vin aproape pentru a mânca. Turiștii care vin văd zimbrii. Mai sunt exemplare bătrâne, 25-30 de ani cam asta este limita lor de vârstă, care se autoizolează. Zimbrii, în general, stau în cârduri, grupați. La suprafața pe care noi o avem la zimbrărie, cam 30 de exemplare ar trebui să stea acolo, dar avem niște comenzi la Vânători-Neamț, sperăm să mai livrăm la alte parcuri. În concluzie îndemn pe oricine să vină la Zimbrăria Neagra, este o experiență de neuitat”, a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcției Silvice Dâmbovița, Costel Preda.
La
maturitate, după șapte, opt ani, zimbrul cântărește în jur de o tonă, iar femela
în jur de 600 de kilograme. Un zimbru poate să trăiască până la 28 de ani în
captivitate, durata de viață reducându-se atunci când se află în sălbăticie.
Zimbrii se hrănesc în primele ore ale dimineții, după care se adăpostesc în
general în treimea superioară a pantelor line pentru a rumega. Cea mai bună oră
de vizită este dimineața, pe la ora 10.00, când zimbrii vin să mănânce
suplimente de hrană. Pe timpul iernii, zimbrul nu se mai poate hrăni singur în
totalitate și primește necesarul de la îngrijitorii de la zimbrărie.
Zimbrul e animal sociabil, părând a fi un animal pașnic în relația cu omul și
tolerant cu alte animale. Dar poate fi surprins și cu ieșiri agresive
imprevizibile, dovedind agilitate și mare sprinteneală în ciuda masivității
corporale.
‘În pădurile trecutului românesc îndepărtat se pare că au trăit bouri, dar și zimbri. În acele vremuri nimeni nu îi confunda, fiecare având un grad de admirație din partea pământenilor potrivit calităților sale. Apoi prin secolul al XVI-lea, bourul a dispărut de pe pământurile românești. În Europa de Vest, zimbrii au dispărut din fauna locală încă din secolul al XI-lea. Au supraviețuit până târziu în Estul Europei, ultimul zimbru fiind ucis în 1927, în Caucaz. La acea oră în întreaga lume se mai aflau în captivitate doar 50 de zimbri. Specia se afla în mare pericol. Bourul dispăruse ca specie în urmă cu 400 de ani și se părea că istoria îi oferă și zimbrului aceeași soartă. Confuzia dintre bour și zimbru există de sute de ani, susțin unii. Alții, în schimb, consideră că din contră, bourul și zimbrul sunt de fapt unul și același”, se arată pe zimbrarianeagra.ro, pagina oficială a zimbrăriei din Bucșani.
Timp de 169 de ani, în România nu au mai existat zimbri. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1970. Apare din nou în România cu începere din toamna anului 1958, prin aducerea din Polonia a unui mascul și a unei femele, într-un parc de vânătoare de lângă orașul Hateg, județul Hunedoara.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.